Proverbs 12

Tko ljubi pouku, ljubi znanje, a tko mrzi ukor, lud je.
Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -
Dobar dobiva milost od Jahve, a podmukao osudu.
Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.
Zloćom se čovjek ne utvrđuje, a korijen se pravedniku ne pomiče.
Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -
Kreposna je žena vijenac mužu svojemu, a sramotna mu je kao gnjilež u kostima.
O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -
Pravedničke su misli pravične, spletke opakih prijevarne.
Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -
Riječi opakih pogubne su zamke, a pravedne izbavljaju usta njihova.
Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -
Opaki se ruše i nema ih više, a kuća pravednika ostaje.
Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -
Čovjek se hvali po oštrini svoga razuma, a prezire se tko je opak srcem.
Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -
Bolje je biti malen i imati samo jednog slugu nego se hvastati a nemati ni kruha.
Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -
Pravednik pazi i na život svog živinčeta, dok je opakomu srce okrutno.
Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
Tko obrađuje svoju zemlju, sit je kruha, a tko trči za ništavilom, nerazuman je.
Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
Čežnja je opakoga mreža od zala, a korijen pravednika daje ploda.
Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -
Opakomu je zamka grijeh njegovih usana, a pravednik se izbavlja od tjeskobe.
În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -
Od ploda svojih usta nasitit će se svatko obilno, a ono što je rukama učinio vratit će mu se.
Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -
Luđaku se čini pravim njegov put, a mudar čovjek sluša savjete.
Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -
Luđak odmah odaje svoj bijes, a pametan pokriva sramotu.
Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -
Tko govori istinu, otkriva što je pravo, a lažljiv svjedok prijevaru.
Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
Nesmotren govori kao da mačem probada, a jezik je mudrih iscjeljenje.
Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -
Istinita usta traju dovijeka, a lažljiv jezik samo za čas.
Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -
Prijevara je u srcu onih koji snuju zlo, a veselje u onih koji dijele miroljubive savjete.
Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -
Pravednika ne stiže nikakva nevolja, a opaki u zlu grcaju.
Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -
Mrske su Jahvi usne lažljive, a mili su mu koji zbore istinu.
Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
Promišljen čovjek prikriva svoje znanje, a srce bezumničko razglašuje svoju ludost.
Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -
Marljiva ruka vlada, a nemar vodi u podložnost.
Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -
Briga u srcu pritiskuje čovjeka, a blaga riječ veseli ga.
Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -
Pravednik vodi svojeg prijatelja, a opake zavodi njihov put.
Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -
Nemaran ne ulovi svoje lovine, a marljivost je čovjeku blago dragocjeno.
Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -
Na stazi pravice stoji život i na njezinu putu nema smrti.
Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -