Matthew 22

Isus im ponovno prozbori u prispodobama:

Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis:

"Kraljevstvo je nebesko kao kad neki kralj pripravi svadbu sinu svomu.

,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său.

Posla sluge da pozovu uzvanike na svadbu. No oni ne htjedoše doći.

A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină.

Opet posla druge sluge govoreći: 'Recite uzvanicima: Evo, objed sam ugotovio. Junci su moji i tovljenici poklani i sve pripravljeno. Dođite na svadbu!'"

A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis: ,Spuneţi celor poftiţi: ,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.`

"Ali oni ne mareći odoše - jedan na svoju njivu, drugi za svojom trgovinom.

Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui.

Ostali uhvate njegove sluge, zlostave ih i ubiju.

Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît.

Nato se kralj razgnjevi, posla svoju vojsku i pogubi one ubojice, a grad im spali."

Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea.

"Tada kaže slugama: 'Svadba je, evo, pripravljena ali uzvanici ne bijahu dostojni.

Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea.

Pođite stoga na raskršća i koga god nađete, pozovite na svadbu!'"

Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.`

"Sluge iziđoše na putove i sabraše sve koje nađoše - i zle i dobre. I svadbena se dvorana napuni gostiju.

Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi.

Kad kralj uđe pogledati goste, spazi ondje čovjeka koji ne bijaše odjeven u svadbeno ruho.

Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă.

Kaže mu: 'Prijatelju, kako si ovamo ušao bez svadbenoga ruha?' A on zanijemi.

,Prietene,` i -a zis el, ,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit.

Tada kralj reče poslužiteljima: 'Svežite mu ruke i noge i bacite ga van u tamu, gdje će biti plač i škrgut zubi.'

Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: ,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.

Doista, mnogo je zvanih, malo izabranih."

Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.``

Tada farizeji odoše i održaše vijeće kako da Isusa uhvate u riječi.

Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba.

Pošalju k njemu svoje učenike s herodovcima da ga upitaju: "Učitelju! Znamo da si istinit te po istini putu Božjem učiš i ne mariš tko je tko jer nisi pristran.

Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor.

Reci nam, dakle, što ti se čini: je li dopušteno dati porez caru ili nije?"

Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?``

Znajući njihovu opakost, reče Isus: "Zašto me iskušavate, licemjeri?

Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: ,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor?

Pokažite mi porezni novac!" Pružiše mu denar.

Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.).

On ih upita: "Čija je ovo slika i natpis?"

El i -a întrebat: ,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?``

Odgovore: "Carev." Kaže im: "Podajte dakle caru carevo, a Bogu Božje."

,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!``

Čuvši to, zadive se pa ga ostave i odu.

Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.``

Toga dana pristupiše k njemu saduceji, koji vele da nema uskrsnuća, i upitaše ga:

În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare:

"Učitelju, Mojsije reče: Umre li tko bez djece, neka se njegov brat oženi njegovom ženom te podigne porod bratu svomu.

,,Învăţătorule, Moise a zis: ,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.`

Bijaše tako u nas sedmero braće. Prvi se oženi i umrije bez poroda ostavivši ženu svom bratu.

Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui.

Tako i drugi i treći, sve do sedmoga.

Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea.

A nakon svih umrije i žena.

La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia.

Kojemu će dakle od te sedmorice biti žena o uskrsnuću? Jer sva su je sedmorica imala."

La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă.

Odgovori im Isus: "U zabludi ste jer ne razumijete Pisama ni sile Božje.

Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu.

Ta u uskrsnuću niti se žene niti udavaju, nego su kao anđeli na nebu.

Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.

A što se tiče uskrsnuća mrtvih, zar niste čitali što vam reče Bog:

Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice:

Ja sam Bog Abrahamov, Bog Izakov i Bog Jakovljev? Nije on Bog mrtvih, nego živih!"

,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.``

Čuvši to, mnoštvo osta zaneseno njegovim naukom.

Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus.

A kad su farizeji čuli kako ušutka saduceje, okupiše se,

Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc.

a jedan od njih, zakonoznanac, da ga iskuša, upita:

Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare:

"Učitelju, koja ja zapovijed najveća u Zakonu?"

,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?``

A on mu reče: "Ljubi Gospodina Boga svojega svim srcem svojim, i svom dušom svojom, i svim umom svojim.

Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.``

To je najveća i prva zapovijed.

,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă.

Druga, ovoj slična: Ljubi svoga bližnjega kao sebe samoga.

Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`

O tim dvjema zapovijedima visi sav Zakon i Proroci."

În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.``

Kad se farizeji skupiše, upita ih Isus:

Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat:

"Što mislite o Kristu? Čiji je on sin?" Kažu mu: "Davidov."

Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?`` ,,Al lui David``, I-au răspuns ei.

A on će njima: "Kako ga onda David u Duhu naziva Gospodinom, kad veli:

Şi Isus le -a zis: ,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice:

Reče Gospod Gospodinu mojemu: 'Sjedi mi zdesna dok ne položim neprijatelje tvoje za podnožje nogama tvojim?'

,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale?

Ako ga dakle David naziva Gospodinom, kako mu je sin?"

Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?``

I nitko mu nije mogao odgovoriti ni riječi, niti se od toga dana tko usudio upitati ga bilo što.

Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări.