Job 38

Nato Jahve odgovori Jobu iz oluje i reče:

Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, şi a zis:

"Tko je taj koji riječima bezumnim zamračuje božanski promisao?

,,Cine este celce Îmi întunecă planurile, prin cuvîntări fără pricepere?

Bokove svoje opaši k'o junak: ja ću te pitat', a ti me pouči.

Încinge-ţi mijlocul ca un viteaz, ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.

Gdje si bio kad zemlju utemeljih? Kazuj, ako ti je znanje sigurno.

Unde erai tu cînd am întemeiat pămîntul? Spune, dacă ai pricepere.

Znaš li tko joj je mjere odredio i nad njom uže mjerničko napeo?

Cine i -a hotărît măsurile, ştii? Sau cine a întins frînghia de măsurat peste el?

Na čemu joj počivaju temelji? Tko joj postavi kamen ugaoni

Pe ce sînt sprijinite temeliile lui? Sau cine i -a pus piatra din capul unghiului,

dok su klicale zvijezde jutarnje i Božji uzvikivali dvorjani?

atunci cînd stelele dimineţii izbucneau în cîntări de bucurie, şi cînd toţi fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?

Tko li zatvori more vratnicama kad je navrlo iz krila majčina;

Cine a închis marea cu porţi, cînd s'a aruncat din pîntecele mamei ei?

kad ga oblakom k'o haljom odjenuh i k'o pelenam' ovih maglom gustom;

Cînd i-am făcut haina din nori, şi scutece din întunerec;

kad sam njegovu odredio među, vrata stavio sa prijevornicama?

cînd i-am pus hotar, şi cînd i-am pus zăvoare şi porţi;

Dotle, ne dalje, rekao sam njemu, tu nek' se lomi ponos tvog valovlja!

cînd am zis: ,Pînă aici să vii, să nu treci mai departe; aici să ţi se oprească mîndria valurilor tale?`

Zar si ikad zapovjedio jutru, zar si kazao zori mjesto njeno,

De cînd eşti, ai poruncit tu dimineţei? Ai arătat zorilor locul lor,

da poduhvati zemlju za rubove i da iz nje sve bezbožnike strese;

ca să apuce capetele pămîntului, şi să scuture pe cei răi de pe el?

da je pretvori u glinu pečatnu i oboji je k'o kakvu haljinu.

Ca pămîntul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete, şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?

Ona uzima svjetlost zlikovcima i pesnicu im lomi uzdignutu.

Pentruca cei răi să fie lipsiţi de luminalor, şi braţul care se ridică să fie zdrobit?

Zar si ti prodro do izvora morskih, po dnu bezdana zar si kad hodio?

Ai pătruns tu pînă la izvoarele mării? Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adîncului?

Zar su ti vrata smrti pokazali; vidje li dveri kraja mrtvih sjena?

Ţi s'au deschis porţile morţii? Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?

Zar si prostranstvo zemlje uočio? Govori, ako ti je znano sve to.

Ai cuprins tu cu privirea întinderea pămîntului? Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.

Koji putovi u dom svjetla vode, na kojem mjestu prebivaju tmine,

Unde este drumul care duce la locaşul luminii? Şi întunerecul unde îşi are locuinţa?

da ih odvedeš u njine krajeve, da im put k stanu njihovu pokažeš?

Poţi să le urmăreşti pînă la hotarul lor, şi să cunoşti cărările locuinţei lor?

Ti znadeš to, tÓa davno ti se rodi, tvojih dana broj veoma je velik!

Ştii, căci atunci erai născut, şi numărul zilelor tale este mare!

Zar si stigao do riznica snijega i zar si tuče spremišta vidio

Ai ajuns tu pînă la cămările zăpezii? Ai văzut tu cămările grindinei,

što ih pričuvah za dane nevolje, za vrijeme boja krvava i rata?

pe cari le păstrez pentru vremurile de strîmtoare, pentru zilele de război şi de bătălie?

Kojim li se putem dijeli munja kada iskre po svoj zemlji prosipa?

Pe ce cale se împarte lumina? Şi pe ce cale se împrăştie vîntul de răsărit pe pămînt?

Tko li je jaz iskopao povodnju, tko prokrčio pute grmljavini

Cine a deschis un loc de scurgere ploii, şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,

da bi daždjelo na kraj nenastanjen, na pustinju gdje žive duše nema,

pentru ca să cadă ploaia pe un pămînt fără locuitori, pe un pustiu unde nu sînt oameni;

da bi neplodnu napojio pustoš, da bi u stepi trava izniknula?

pentru ca să adape locurile pustii şi uscate, şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?

Ima li kiša svoga roditelja? Tko je taj koji kapi rose rađa?

Are ploaia tată? Cine dă naştere picăturilor de rouă?

Iz čijeg li mraz izlazi krila, tko slanu stvara što s nebesa pada?

Din al cui sîn iese ghiaţa, şi cine naşte promoroaca cerului,

Kako čvrsnu vode poput kamena i led se hvata površja bezdana?

ca apele să se îngroaşe ca o piatră, şi faţa adîncului să se întărească?

Možeš li lancem vezati Vlašiće i razdriješiti spone Orionu,

Poţi să înozi tu legăturile Găinuşei, sau să deslegi frînghiile Orionului?

u pravo vrijeme izvesti Danicu, vodit' Medvjeda s njegovim mladima?

Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului, şi tu cîrmuieşti Ursul mare cu puii lui?

Zar poznaješ ti zakone nebeske pa da njima moć na zemlji dodijeliš?

Cunoşti tu legile cerului? Sau tu îi orînduieşti stăpînirea pe pămînt?

Zar doviknuti možeš oblacima pa da pljuskovi tebe poslušaju?

Îţi înalţi tu glasul pînă la nori, ca să chemi să te acopere rîuri de ape?

Zar na zapovijed tvoju munje lijeću i tebi zar se odazivlju: 'Evo nas'?

Poţi tu să arunci fulgerile, ca să plece? Îţi zic ele: ,Iată-ne?`

Tko je mudrost darovao ibisu, tko li je pamet ulio u pijetla?

Cine a pus înţelepciunea în negura norilor, sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?

Tko to mudro prebrojava oblake i tko nebeske izlijeva mjehove

Cine poate să numere norii cu înţelepciune, şi să verse burdufurile cerurilor,

dok se zemlja u tijesto ne zgusne i dok se grude njezine ne slijepe?

pentruca să înceapă pulberea să facă noroi, şi bulgării de pămînt să se lipească împreună?

Zar ćeš ti plijen uloviti lavici ili ćeš glad utažit' lavićima

Tu izgoneşti prada pentru leoaică, şi tu potoleşti foamea puilor de lei,

na leglu svojem dok gladni čekaju i vrebaju na žrtvu iz zaklona?

cînd stau ghemuiţi în vizuina lor, cînd stau la pîndă în culcuşul lor?

Tko hranu gavranovima pribavlja kad Bogu ptići njegovi cijuču i naokolo oblijeću bez hrane?

Cine pregăteşte corbului hrana, cînd puii lui strigă spre Dumnezeu, cînd umblă rătăciţi şi flămînzi?