Job 24

Zašto Svesilni ne promatra vremena, a dane njegove ne vide mu vjernici?

Pentruce nu păzeşte Cel Atotputernic vremurile de judecată, şi dece nu văd ceice -L cunosc zilele Lui de pedeapsă?

Bezbožnici pomiču granice, otimaju stado i pasu ga.

Sînt unii cari mută hotarele, fură turmele, şi le pasc;

Sirotama odvode magarca, udovi u zalog vola dižu.

iau măgarul orfanului, iau zălog vaca văduvei;

Siromahe tjeraju sa puta; skrivaju se ubogari zemlje.

îmbrîncesc din drum pe cei lipsiţi, silesc pe toţi nenorociţii din ţară să se ascundă.

K'o magarci divlji u pustinji zarana idu da plijen ugrabe: pustinja im hrani mališane.

Şi aceştia, ca măgarii sălbatici din pustie, ies dimineaţa la lucru să caute hrană, şi în pustie trebuie să caute pînea pentru copiii lor.

Po tuđem polju oni pabirče, paljetkuju vinograd opakog.

Taie nutreţul care a mai rămas pe cîmp, culeg ciorchinele rămase pe urma culegătorilor în via celui nelegiuit.

Goli noće, nemaju haljine, ni pokrivača protiv studeni.

Îi apucă noaptea în umezeală, fără îmbrăcăminte, fără învelitoare împotriva frigului.

Oni kisnu na planinskom pljusku; bez skloništa uz hrid se zbijaju.

Îi pătrunde ploaia munţilor, şi, neavînd alt adăpost, se ghemuiesc lîngă stînci.

Otkidaju od sise sirotu, ubogom u zalog dijete grabe.

Aceia smulg pe orfan dela ţîţă, iau zălog tot ce are săracul.

Goli hode, nemaju haljina; izgladnjeli, tuđe snoplje nose.

Şi săracii umblă goi de tot, fără îmbrăcăminte, strîng snopii şi -s flămînzi;

Oni mlina za ulje nemaju; ožednjeli, gaze u kacama.

în grădinile nelegiuitului ei fac untdelemn, calcă teascul, şi le este sete;

Samrtnici hropću iz gradova, ranjenici u pomoć zazivlju. Al' na sve to Bog se oglušuje.

în cetăţi se aud vaietele celor ce mor, sufletul celor răniţi strigă... Şi Dumnezeu nu ia seama la aceste mişelii!

Ima onih koji mrze svjetlost: ne priznaju njezinih putova niti se staza drže njezinih.

Alţii sînt vrăjmaşi ai luminii, nu cunosc căile ei, nu umblă pe cărările ei.

Za mraka se diže ubojica, kolje ubogog i siromaha. U gluhoj se noći lopov skiće [16a] i u tmini provaljuje kuće.

Ucigaşul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac şi lipsit, şi noaptea fură.

Sumrak žudi oko preljubnika: 'Nitko me vidjet neće', kaže on i zastire velom svoje lice.

Ochiul preacurvarului pîndeşte amurgul: ,Nimeni nu mă va vedea,` zice el, şi îşi pune o măhramă pe faţă.

[16b]Za vidjela oni se skrivaju, oni neće da za svjetlost znaju.

Noaptea sparg casele, ziua stau închişi; se tem de lumină.

Zora im je kao sjena smrtna: kad zarudi, silan strah ih hvata.

Pentru ei, dimineaţa este umbra morţii, şi cînd o văd, simt toate spaimele morţii.

Prije nego svane, on već hitro bježi kloneći se puta preko vinograda. Njegova su dobra prokleta u zemlji.

Dar nelegiuitul alunecă uşor pe faţa apelor, pe pămînt n'are decît o parte blestemată, şi niciodată n'apucă pe drumul celor vii!

K'o što vrućina i žega snijeg upija, tako i Podzemlje proždire grešnike.

Cum sorb seceta şi căldura apele zăpezii, aşa înghite locuinţa morţilor pe cei ce păcătuiesc.

Zaboravilo ga krilo što ga rodi, ime se njegovo više ne spominje: poput stabla zgromljena je opačina.

Pîntecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-şi mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărîmat ca un copac,

Ženu nerotkinju on je zlostavljao, udovici nije učinio dobra.

el, care pradă pe femeia stearpă şi fără copii, el care nu face nici un bine văduvei!...

Al' Onaj što snažno hvata nasilnike, ustaje, a njima sva se nada gasi.

Şi totuş, Dumnezeu prin puterea Lui lungeşte zilele celor sîlnici, şi iată -i în picioare cînd nu mai trăgeau nădejde de viaţă;

Dade mu sigurnost, i on se pouzda; okom je njegove nadzirao staze.

El le dă linişte şi încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.

Dignu se za kratko, a onda nestanu, ruše se i kao svi drugi istrunu, posječeni kao glave klasovima."

S'au ridicat; şi într'o clipă nu mai sînt, cad, mor ca toţi oamenii, sînt tăiaţi ca spicele coapte.

Nije li tako? Tko će me u laž utjerat'? Tko moje riječi poništiti može?"

Nu este aşa? Cine mă va dovedi de minciună, cine-mi va nimici cuvintele mele?``