Job 18

Bildad iz Šuaha progovori tad i reče:

Bildad din Şuah a luat cuvîntul şi a zis:

"Kada kaniš obuzdat' svoje besjede? Opameti se sad da razgovaramo!

,,Cînd vei pune capăt acestor cuvîntări? Vino-ţi în minte şi apoi vom vorbi.

Zašto nas držiš za stoku nerazumnu, zar smo životinje u tvojim očima?

Pentruce ne socoţi atît de dobitoci? Pentru ce ne priveşti ca pe nişte vite?

O ti, koji se od jarosti razdireš, hoćeš li da zemlja zbog tebe opusti da iz svoga mjesta iskoče pećine?

Oare pentru tine, care te sfîşii în mînia ta, s'ajungă pustiu pămîntul, şi să se strămute stîncile din locul lor?

Al' ugasit će se svjetlost opakoga, i neće mu sjati plamen na ognjištu.

5. Da, lumina celui rău se va stinge, şi flacăra din focul lui, nu va mai străluci.

Potamnjet će svjetlo u njegovu šatoru i nad njime će se utrnut' svjetiljka.

Se va întuneca lumina în cortul lui, şi se va stinge candela deasupra lui.

Krepki mu koraci postaju sputani, o vlastite on se spotiče namjere.

Paşii lui cei puternici se vor strîmta; şi, cu toate opintirile lui, va cădea.

Jer njegove noge vode ga u zamku, i evo ga gdje već korača po mreži.

Căci calcă cu picioarele pe laţ, şi umblă prin ochiuri de reţea;

Tanka mu je zamka nogu uhvatila, i evo, užeta čvrsto ga pritežu.

este prins în cursă de călcăi, şi laţul pune stăpînire pe el;

Njega vreba omča skrivena na zemlji, njega čeka klopka putem kojim hodi.

capcana în care se prinde este ascunsă în pămînt, şi prinzătoarea îi stă pe cărare.

Odasvuda strahovi ga prepadaju, ustopice sveudilj ga proganjaju.

De jur împrejur îl apucă spaima, şi -l urmăreşte pas cu pas.

Glad je požderala svu snagu njegovu, nesreća je uvijek o njegovu boku.

Foamea îi mănîncă puterile, nenorocirea este alături de el.

Boleština kobna kožu mu razjeda, prvenac mu smrti nagriza udove.

Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morţii.

Njega izvlače iz šatora njegova da bi ga odveli vladaru strahota.

Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, şi este tîrît spre împăratul spaimelor.

U njegovu stanu tuđinac stanuje, po njegovu domu prosipaju sumpor.

Nimeni din ai lui nu locuieşte în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuinţa lui.

Odozdo se suši njegovo korijenje, a odozgo grane sve mu redom sahnu.

Jos, i se usucă rădăcinile; sus îi sînt ramurile tăiate.

Spomen će se njegov zatrti na zemlji, njegovo se ime s lica zemlje briše.

Îi piere pomenirea de pe pămînt, numele lui nu mai este pe uliţă.

Iz svjetlosti njega u tminu tjeraju, izagnat' ga hoće iz kruga zemaljskog.

Este împins din lumină în întunerec, şi este izgonit din lume.

U rodu mu nema roda ni poroda, nit' preživjela na njegovu ognjištu.

Nu lasă nici moştenitori, nici sămînţă în poporul său, nicio rămăşiţă vie în locurile în cari locuia.

Sudba je njegova Zapad osupnula, i čitav je Istok obuzela strepnja.

Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, şi neamul de acum va fi cuprins de groază.

Evo, takav usud snalazi zlikovca i dom onog koji ne priznaje Boga."

Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce nu cunoaşte pe Dumnezeu.``