Psalms 95

(По слав. 94) Елате, да запеем радостно на ГОСПОДА, да възкликнем към канарата на нашето спасение!

Veniţi să cîntăm cu veselie Domnului, şi să strigăm de bucurie către Stînca mîntuirii noastre.

Да дойдем пред Него с благодарност, да възкликнем към Него с псалми!

Să mergem înaintea Lui cu laude, să facem să răsune cîntece în cinstea Lui!

Защото ГОСПОД е Бог велик и Цар велик над всички богове.

Căci Domnul este un Dumnezeu mare, este un Împărat mare mai pesus de toţi dumnezeii.

В ръката Му са дълбините на земята и Негови — планинските височини.

El ţine în mînă adîncimile pămîntului, şi vîrfurile munţilor sînt ale Lui.

Негово е морето, защото Той го е направил, и Неговите ръце образуваха сушата.

A Lui este marea, El a făcut -o, şi mînile Lui au întocmi uscatul:

Елате, да се поклоним и да се наведем, да коленичим пред ГОСПОДА, нашия Създател!

veniţi să ne închinăm şi să ne smerim, să ne plecăm genunchiul înaintea Domnului, Făcătorului nostru!

Защото Той е нашият Бог и ние сме народът на пасбището Му и овцете на ръката Му. Днес, ако чуете гласа Му,

Căci El este Dumnezeul nostru, şi noi sîntem poporul păşunei Lui, turma, pe care o povăţuieşte mîna Lui... O! de aţi asculta azi glasul Lui! -

не закоравявайте сърцата си както при Мерива, както в деня на Маса в пустинята,

,,Nu vă împetriţi inima, ca la Meriba, ca în ziua dela Masa, în pustie,

когато бащите ви Ме изпитаха, опитаха Ме, въпреки че бяха видели делото Ми.

unde părinţii voştri M'au ispitit, şi M'au încercat, măcarcă văzuseră lucrările Mele.

Четиридесет години се отвращавах от това поколение и казах: Те са народ, който се отклонява в сърцето си, и не познават Моите пътища.

Patruzeci de ani M'am scîrbit de neamul acesta, şi am zis: ,,Este un popor cu inima rătăcită; ei nu cunosc căile Mele.``

Затова се заклех в гнева Си: Те няма да влязат в Моята почивка!

De aceea am jurat în mînia Mea: ,,Nu vom intra în odihna Mea!``